Vidiamo Praga e poi mori
Ne-am întors de la Praga. Am aterizat aseară după ora 12. Czech Airlines probabil are cei mai meseriași piloți posibili, eu nemaizburând nu am cum să fac diferența, dar era în spate un grup care comentau că a fost cea mai lină aterizare posibilă.
Katmai ne-a plimbat prin tot orașul de am febră musculară ca eroul. Am făcut poze la castelul Hradcany, pe podul istoric de pe Vîltava, de fapt am făcut poze peste tot, că de aia sunt 2000 de poze, nu?
Voi pune mai încolo pozele de la concurs și pozele cele mai frumoase făcute de nevasta, dar până atunci câteva impresii.
În Praga nu există praf. De ce nu există praf? Pentru că primăria spală PEREȚII CASELOR. Da, ați citit biine, pereții caselor sunt spălați cu mașini care au apă sub presiune. Trotuarele și străzile sunt spălate cu detergent, normal. Rezultatul? Șosetele mele, dupa 20 de ore de stat în ele, nu aveau nici cea mai mică urmă de praf pe ele.
Parlamentul Cehiei e într-o clădire simplă, cu un etaj, cu o poartă stil vechi, de lemn. Nu există pază sau jandarmi culeanu care să te pună să traversezi pe partea cealaltă, pentru a nu pune în pericol majestățile lor senatoriale.
Dimineața la prima oră aprozarele lor au cutii cu fructe și verdeață proaspătă în fața magazinului, fără să le păzească nimeni. Oamenii iau ce au nevoie, intră înăuntru, plătesc și pleacă. Sunt curios cum ar funcționa sistemul ăsta în rromânia.
Polițiștii fac poze cu tine, zâmbesc, sunt serviabili și de ajutor. Total diferit față de capetele de cretă ce populează străzile Bucureștiului.
În fine, nu am nici un chef să mai scriu nimic, pentru că așa o silă mi s-a făcut când m-am întors în țară, încât am nevoie de o perioadă de acomodare cu sistemul ca să pot funcționa.
Chestia cu parlamentul era la fel şi în 82 cînd am fost eu la fel şi cea cu curăţenia. Atunci şocul a fost şi mai mare, cel puţin pentru mine. În 92, a doua oară, mi s-a părut mai uşor de suportat, încă n-o luase România aşa de rău la vale.
eu zbor mereu cu CSA si luving it….abia astept pozele .Praga e un oras minunat si imi place ca lumea prefera germana ca limba internationala, nu americaneza…
Uite vezi, de asta vreau eu sa castig concursul asta pus la cale de Vola. Da’ daca tot ajung acolo, tre sa fac cumva sa nu ma mai intorc.
welcome to another world
Bine ai revenit, Arhi. Noi am fost acolo tot seara, in drum spre Berlin. Oricat am incercat sa plecam din TM mai devreme, tot s-a brodit sa intram pe inserat in Praga. Deci nu am vazut-o ziua, dar noaptea oricum ne-a lasat fara suflare. Este SUPERBA.
Astept cu interes pozele.
Cat despre scarba … o simtim cu totii, cand revenim in tara. Si cel mai nasol mi-am luat-o peste egoul de roman anul trecut trecand prin Serbia si Bosnia. Adica ne-am tot sucit sa nu trecem pe acolo, ca o fi pericol, ca is vai de capul lor dupa razboi etc. Nasoala lectie am primit insa. In Serbia parcul auto e slab fata de Timisoara de pilda, dar drumurile sunt bune, la fel si in Bosnia, am mers prin niste locatii de am plans de cata frumusete era. Nu discutam despre Croatia, ca ajungem la heart attack.
Si, pentru cei care se plimba si in zona mai vestica un pic … Austria si Germania sunt iar o lectie trista despre cat de departe suntem noi. Ce vorbesc, chiar si la unguri deja e alt aer. Se mai misca treaba si pe la noi, dar din pacate greut …
[...] nu fac decât să vă trimit şi să citiţi ce a scris Arhi. Am lecturat rândurile lui despre Praga de mai multe ori, ba i le-am citit şi jumătăţii, ca [...]
“În fine, sincer, nu am nici un chef să mai scriu nimic, pentru că așa o silă mi s-a făcut când m-am întors în țară, încât am nevoie de o perioadă de acomodare cu sistemul ca să pot funcționa.”
te inteleg la faza asta, cred ca orice roman care a fost chiar si o zi intr`un loc diferit (mai bun) are o perioada de depresie cand se intoarce in romania.
pe mine realitatea m`a izbit cand am intrat inapoi in romania pe la nadlac si faceam pe mine. la prima benzinarie in drum spre arad mi`au zis ca WC`ul e defect. numai eu stiu cum m`am tinut pana acasa la arad.
cand/unde vedem pozele ?
azi sortam, micsoram, punem pe net
Sincer, mie îmi pare rău că te-ai întors, Blogging puteai să faci şi de acolo, mult mai relaxat.
poate datat viitoare nu o sa ma mai intorc…
Anul trecut, dupa doua luni de Sudul Frantei, la Arad am avut un soc cultural cand am vazut tramvaiul (la aia e plantat gazon intre sinele de tramvai, vagoanele sunt vopsite cu flori si pasarele pe exterior au aer conditionat etc. etc.-am poze pentru cine nu crede)… si am continuat tot din soc in soc, abia dupa o luna m-am reintegrat in peisaj… Trist
Asta in conditiile in care si ei au mancat comunism pe pita. Pentru ca asta e printre cele mai batatorite argumente ale vorbitorilor de cuvinte autohtoni: suntem victimele a 40 de ani de comunism. Fain s-au victimizat altii….
@TVdece: nu, suntem doar neam prost
@stephanie: in cazul asta, ce zici de intors in craiova dupa 6 luni in paris? ma obisnuisem ca lumea sa spuna multumesc pt ca le tineai usa deschisa, ma obisnuisem cu lifturile care merg, cu tramvaiul cu gazon printre sine, cu transport in comun pana la 2 noaptea, cu indicatoare, semne si harti din 50 in 50 de metri, cu toaletele publice gratuite care aveau – culmea – hartie, cu vanzatorii amabili, cu oamenii care nu-si bagau nasul in treburile vecinilor, cu negrii de cartier din periferia in care am stat care se strangeau seara pasnic langa statia de autobuz si nu deranjau pe absolut nimeni si nu bateau/violau, nici macar nu cereau bani de o tigara. ar mai fi fost si cersetorii (majoritatea romani) care nu stateau cu mana intinsa pur si simplu, ci cantau ba la o vioara, ba la un acordeon, fluier, etc.
da, dupa cum ai zis si tu, lista e mult mai lunga, dar n-am timp si ma prost-dispune sa-mi amintesc.
Acu o sa fiu rau Da e prima data cand ajungi in civilizatie ? ai mai fost pe afara ? stai chill asa am facut si eu prima data cand am ajuns in Budapesta
Iar dupa 2 sapt pe traseu Budapesta – Vienna – Zurich – Berna – Geneva – Nice – Monaco – Cannes – Milano – Venezia – Barcelona cand am ajuns in tara ma intrebam ce caut eu in tigania asta ..
Asta e ..
ba, nu asta e. trebuie sa facem ceva sa ne caram de aici
Si ai ajuns doar pana la Praga, stai sa mai iesi un pic prin Austria, Germania sa vezi cum te simti… Eu unul nu inteleg, ca blogger de succes nu poti sa dai in taste si din afara tarii? Noi ceilalti cel putin suntem conditionati de locatie.
nu sunt singur pe lume. nu e asa usor sa iei decizia de a schimba viata mai multor oameni doar pentru ca tu crezi ca e mai bine. dar poate o sa o iau
Uf,pe ce carare de suflet ma trageti, cu Orasul-asta-minune-precum-Oamenii lui …
Am fost la Praga prima data acum o mie de ani, in 1968 … in plina “Primavara-Pragheza” … precum a ramas in istorie perioada asta fara pereche in lumea de atunci. Astfel am vazut, ca pana si comunismul putea fi infrant, chiar daca rezista ca sistem fisurat de libertatea spiritului. Lectia aceea pur mioritica cu “sabia ce nu taie capul plecat”, Cehii nu o stiau, din simplul motiv ca nu li se potrivea. Invatatura ei i-ar fi lipsit de ceva ce stiu ei a fi mult mai de pret … demnitatea si stima de sine.
Pe 20 August, ma aflam inca in Praga, iar evenimentele incepute in acea noapte le-am trait din plin. Stare de razboi in care Cehii isi dadeau iara masura. Strazi ravasite de tancuri, oameni asezati in calea lor, mormane de flori in locurile in care se lasau striviti de ele, tigari cu care te trezeai in mana, in timp ce stateai asezat pe caldaram -printre mitraliere!-… sau pamblicute in culorile steagului lor, indoliate de una neagra (le am si acum) … sau foi volante editate in pripa momentului de catre editurile ziarele. Pragul magazinelor cu vitrine sparte nu era trecut de nimeni … Ca si acum, precum povestesti despre magazinele cu marfuri pazite doar de constiinta oamenilor , ne-vorba-n vant …
In Norvegia, am vazut ceva si mai si … Intr-o parcare, pe marginea soselei, era o masuta, o umbrela, cateva ladite cu cirese, deja cantarite, iar alaturi, un borcan cu capac, in care puneai banii, dupa cantitatea ce ti-o luai … si … nimeni!, in afara de tine, cel care te opreai sa-ti “cumperi” cirese!
Dincolo de surpriza -ca sa nu spun soc!-, te simti acceptat prin increderea ce ti-o ofera, in Lumea lor atat de frumoasa si nobila …
Asa-i si cu Praga … Strazile lor nu au praf, pentru ca ei il tot scutura de secole … si-l inlocuiesc cu respect, cu muzica, cu prospetime… Pe mine asta m-a izbit la Praga -in toate datile in care am mai tot revenit acolo- … tineretea, prospetimea atmosferei acestui oras, in care halebardieri din alte secole pot aparea de dupa orice coltisor de strada …
De aceea, de Praga imi tot este dor … De-a pururi!
Multumesc, Arhi!
taci bah, fie painea cat de rea, tot mai bine-n tara mea.
tara mea Canada, logic
Nora, si eu multumesc pentru comentariul SUPERB… si sa stii ca niciodata nu e prea tarziu sa ajungi acolo
apropo de ce zice nora, azi am fost la cules de capsuni. sa va spun de fermele fara garduri, ca puteai sa mananci cate capsuni vroiai si ca teoretic puteai sa pleci fara sa platesti (daca nu erau garduri logic ca nu era nici cine sa te verifice daca ai platit sau nu), dar ca nimeni nu o facea ?
ahaaaa, deci recunosti ca iti urasti tara! pe o scara de la 1-10, cit de mult urasti rromania?
ps: 1=fie piinea cit de rea tot mai bine [...]
10=obliterarea nucleara periodica timp de mai multe generatii s-ar putea sa nu fie suficienta, dar merita incercata
Uite, eu am avut sansa sa petrec mai mult timp in Praga…pur si simplu un oras orgasmic. Cel mai frumos din Europa si cred ca am vizitat cam tot ce au vizitat carcotasii pe vremuri(in afara de scadinavia).
Combinatia perfecta de atmosfera, arhitectura, spirit. Merita un blog intreg