Dorințe, vise și bere
Când eram mic voiam să mă fac Dumitru Prunariu. Auzisem eu că a fost primul, și de altfel singurul cosmonaut român. Visam să simt imponderabilitatea (da, știam ce e aia imponderabilitate, știu să citesc de la 4 ani), să văd pământul de sus.
Când am crescut mai mare, deja nu mai voiam pe Lună. Tot americanul se ducea acolo și nu îmi plăcea asta, de unde se vede că de mic îi uram pe americani.
Așa că am vrut să mă duc spre Marte. Chiar și acum, dacă s-ar cere voluntari pentru un echipaj care să meargă pe lună, m-aș oferi fără să clipesc, deși mi-ar lua 4 ani din viață ca să mă întorc acasă. Din păcate, nimeni nu ia pe Marte grăsuni de 30 și de ani. Așa că încep să îmi pun în cui visul ăsta.
VIsam să devin avocat. Mă simțeam eu bazat pe mine, văzând filmele de la TV, cu avocați care se dau de ceasul morții la bară, să salveze viețile condamnaților la moarte. Am crescut, am văzut ce înseamnă profesia de avocat în românia, ba chiar am intrat 1 an la facultatea de drept. Din fericire pentru mine, am abandonat la timp. Cred că m-aș fi plictisit până la sinucidere de viața respectivă.
Într-o perioadă mă bătea gândul să devin jurnalist. Visam numai afaceri Watergate, cărora să le deslușesc ițele, aveam impresia că sufăr de un talent senzațional la scris plus că mă simțeam super dăștept. N-a fost să fie, doar că viața a învârtit ițele în așa fel, încât am ajuns blogger, categorie desigur superioară jurnalismului 
De ce am scris asta?
Pentru că Ursus organizează campania Drumul Tău. Ce trebuie să faceți voi?
Să trimiteți un text de maxim 200 de cuvinte, în care să descrieți visul vostru cel mai puternic. Alături de text, atașați și o poză recentă și după înscriere, poza voastra, împreună cu textul, va fi proiectată pe meshul gigant amplasat pe magazinul Unirea din capitală.
În ce constă implicarea mea?
Vă rog să vă lăsați poveștile și în comentariile de la acest articol, iar 10 dintre cele mai frumoase vor fi premiate de URSUS cu bere. Am vaga impresie că premiul reprezintă greutatea voastră în bere (dar nu garantez, e posibil să fie vorba de sticle, cutii etc..), adică un premiu destul de…consistent, plus ceva tricouri. Desigur, toți participanții trebuie să aibă minim 18 ani, pentru că e vorba de alcool și știm cu toții că minorii din blogosferă nu consumă decât ceai de sunătoare seara.
Pe Pagina de Facebook a concursului se găsesc detalii și discuții, în caz de nelămuriri.
Am impresia ca si acest concurs va fi manarit ca restul pe care nu le-am castigat!
Si totusi sa particip, zic…
“Cand am fost mic cel mai arzator vis pe care l-am avut a fost sa fiu mare;.acum am crescut si-as vrea sa fiu iar mic. “
Ăsta ce se vrea? PR făcut cum trebuie?
Chestia cu, “Așa că am vrut să mă duc spre Marte”, are vreo legătură cu ultimul album al lui Smiley, sau e pură coincidenţă?
io mi-am dorit dintodeauna sa ma fac peste… si s-a indeplinit
… acum am destule femii 
urmeaza sa le trimit 
)
visul meu este sa castig premiul in bere ursus, sa inchiriez un papuc si sa ma duc pana in germania, unde sa ma instalez cu cortul si navetele in fata la heineken, sa ma fac muci de 2 ori pe zi cu ursus si sa le strig: aia e bere, ba taranilor? uitati aici!
Eu vreau sa ma fac Bogdan Naumovici. In fine…
visul meu cu URSUS e o doza sa nu se mai termine. Ca bag in Ursus 900 de lei pe luna.
Nu ma intreba de trigliceride….
De cand au fost luati de perroni au trecut in bine. Iar perroni e acea bere ce m-a uns pe suflet atat de bine de am ramas la ea. 40 de grade, Roma, piazza navona…400 ml perroni 7 euro. A meritat fiecare cent.
Bergenbier…are malai…deci intra la pufuleti
Vezi ca ai scris ‘romania’ cu un singur r. Sunt revoltat!
@ camionagiu’
Bre, heineken e putin ……dutch
Pe cand eram inca prescolara,imi doaream din tot sufletul sa devin cantareata.Aveam impresia ca sunt talentata,am miscari scenice formidabile,si ca Marcel Pavel e mic copil pe langa mine.Toate astea pana cand am sustinut un mic concert in fata tuturor rudelor,iar ele au inceput sa rada in hohote.Deh,oameni insensibili,fara ureche muzicala.Dupa faza asta,m-am reorientat catre modeling.Credeam ca am stil,mers de catwalk,frumusetea si atitudinea potrivita.Si acum cred la fel,insa lucrurile superficiale ma depasesc intrutotul.Acum imi doresc foarte mult sa devin ghid turistic,fapt pentru care incerc din rasputeri sa invat cat mai multe limbi straine (peste 5),destinatii turistice si istoria acestora.
Ps:Daca voi castiga,si vreau foarte mult acest lucru,ii voi face berea cadou tatalui meu pentru ca luna viitoare implineste 45 de ani si asta il va face extrem de fericit.
Visam sa ajung politist. Dar cum nu-mi place coruptia, m-am orientat spre altceva.
Cand eram la gradinita visam sa fiu radar (credeam ca “radar” e politistul), apoi vroiam sa ma fac musafir, pentru ca, de ficare data, cand venea unchi-miu la mine, in prima zi, isi strangea pantalonii cu o curea. Dupa o saptamana nu-l mai incapeau pantalonii nici fara ea, astfel am dedus eu ca musafirii traiesc destul de bine. Moment nu prea mai indraznesc sa visez prea mult…
Visul meu e să termine Bucurenci cu toate prostiile alea ECO
Și să se termine și rahatul ăsta cu web 2.0 și… nu mai am caractere suficiente 
Cand eram mic imi doream foarte mult sa ma fac jucator la bursa, vedeam la televizor cum aruncau aia cu hartiile in aer (asta pana am aflat ca unii din aia care arunca pierd sume importante). Apoi m-am reorientat spre avocat sau judecator (nu m-am putut decide), pana am fost la un proces sa vad si eu cu ce se mananca, e o mare balacarie, judecatorul se plictiseste foarte repede, avocatul zice doua vorbe si aia e (nu e ca la televizor cand urmaream cu sufletul la gura filme americane in care juriul “delibera cateva zile bune”).
Acum am ajuns student la facultatea de stiinte economice avand in plan deschiderea unei firme de “prestari servicii”, de care servicii ramane de vazut
Cand eram mic visam sa devin un mare jucator de poker. Problema e ca inca mai visez si pierd constant bani din cauza acestui vis tampit:)
Daca ma imbat de la Ursus asa tare pot chiar sa cred ca mi-am indeplinit visul .
meh, toate dorintele mi se indeplinesc asa ca trebuie sa ma gandesc serios la ce vreau
Io visam sa ma fac rege. Dar nu “regele berii”. Si sincer, io n-am baut Ursus niciodata…
Eu cand eram mic nu visam ca atunci cand voi fi mare imi va placea berea (si asta pentru ca la noi in casa nu se prea bea, desi locuiam in orasul unde se fabrica berea Ursus, iar bunicul patern a fost juristconsult la fabrica de bere). Acum daca tot e Ursus pe receptie, tot ceea ce imi doresc este sa produca din nou Ursus verde (cunoscatorii stiu despre ce vorbesc!
eu cand eram mic visam oameni care visau ca or sa castige la ursus. jur !
Cand eram mic NU visam sa ajung ceea ce sunt acum, NU visam sa lucrez intr-o multinationalade cacat in care sa muncesc peste 10 ore pe zi, NU visam sa am sefi tampiti, NU visam sa citesc bloguri intr-o camera de hotel care miroase a urina (Elizeu *** cica…vai mama lor), NU visam sa vad tampiti care se pisa pe zidul garii de nord, NU visam sa-mi rup masina pe drumuri baseciene, NU visam sa-mi car toate bunurile din masina cu mine ca sa nu mi-o sparga, NU visam sa ma traga in p..a cei de la Vodafone, NU visam atatea mall-uri pline de pizdulici intretinute (si bune), NU visam sa am 82 Kg (1,72m…), NU visam ca nemtii sa cumpere dacia, NU visam ca o proasta de la “mec” sa-mi dea cheesburger-ul in mana, pur si simplu neimpachetat (gara de nord, bineinteles) NU visam ca zoso sa faca 50.000 pe an(euro)
)), NU visam sa am rate la banca, NU visam sa le doresc multa mumu celor de la bcr, NU visam sa traiesc inca in rromanica.
P.S. Peroni este berea tractoristilor, sculer-matriterilor si macaragiilor italieni, nu o mai ridicati in slavi atata, v-a prostit pe toti reclama, ia incercati voi o timisoreana rece, jur ca-i mai buna.
BTW, Heineken care se gaseste la noi e facuta aici in rromanica, nu are nici o treaba cu cea facuta in olanda( care de altfel este exportata cu vaporul si in state, nu si-au facut fabrica si acolo, doar rromanii sunt mai prosti).
Când eram mic o visam pe vecina de alături, noaptea la culcare visam cu ochii deshişi la ziua următoare, o nouă zi de joacă, o nouă zi de pupături, prinsa, de-a v-aţi ascunselea şi fotbal.
Abia mai tarziu, când eram mai puţin mic decât mic mă gândeam să mă fac fotbalist. Mi se părea câ-s bun. Mă vedeam departe, mă vedeam alături de cei mari. Desigur, erau vise, numai vise.. şi destul de puţină implicare. Îmi eram de ajuns eu, n-am făcut nici un demers în vederea progresului. De fapt, am fost vreo două săptămâni la un club sportiv. Am renunţat.. Mi-am dat seama că erau alţii mai buni ca mine, destui..
Visam sa scriu. De mic. Imi doream sa scriu mult si citet. Si oamenii care ma citesc sa spuna “asa e” sau “are dreptate”. Si intr-o zi m-am apucat si mi-am facut si blog ca sa imi indeplinesc visul. Dar atunci maica-mea s-a speriat si mi-a zis ca o sa ma mut cu unchiu-miu si cu matusica-mea in Bucuresti. Io am tot implorat-o si am tot rugat-o zi dupa zi, da ea mi-o facut bagaju si m-o trimis pe drum. M-o pupat si mi-o dat biletu asa ca io mi-am pus walkmanu si am zis ca pot la fel de bine sa-i dau drumu! mergeam cu autobuzu la clasa I si am zis ca ba, asta-i de rau, sa bei citronada din cupe de sampanie. Oare asa traiesc oamenii din Bucuresti? Hmmm, asta s-ar putea sa fie in regula. Am fluierat dupa un taxi si cand o venit mai aproape am vazut ca pe placuta de inmatriculare scria “PROASPAT” si avea zaruri atarnate de oglinda. Mi-am dat io seama ca taxiu asta trebuie sa fie vreo raritate ceva, da am zi “Las-o, hai frate, spre Bucuresti!”. Ne-am oprit in fata unei casa, sa fii fost vreo 7 sau 8, si am zbierat la taximetrist “Frate, ne mirosim mai incolo”. M-am uitat la imparatia mea, eram in sfarsit acolo, sa stau pe tronu meu de print al Bucurestiului.
cand eram mai mic visam sa particip la Moto GP cu o motocicleta construita de mine
Daca premiu e bere in functie de cate kg am, imi pare rau ca am slabit
Eu un singur lucru am vrut: sa fiu om si sa fiu tratat ca atare. Se pune?