Contul meu
Mai ţineţi minte halvaua aia de pe vremuri? Ce halva, ce halva. Dar ciocolata chinezească în ambalaj roşu? Dar glucoza? Dar îngheţata Parfe sau Polar? Dar şpreiul 8X4? Dar ciocolata ROM? Fie vorba între noi, din punctul meu de vedere, ROM e cea mai scârboasă ciocolată de pe piaţă.
STOP!
De ce oare noi ăştia mai boşorogii, ne amintim cu plăcere de nişte lucruri care de fapt erau de cea mai proastă calitate? De ce mi-e dor câteodată să mănânc janghina aia de halva ceauşistă, cleioasă şi grăsimoasă, cu bucăţi de coji de seminţe prin ea? De ce nu îmi aduc aminte de ciocolata nemţească? Sau de îngheţata Nirvana?
Bleah, mă duc să mănânc o banană împachetată în foi de ziar, din spatele televizorului, să se coacă mai repede.
Sursa foto La Trecut.
NOU
Vai, de cate ori polemizam pe tema asta cu parintii mei! :-))) “Doamne ce bune erau salamul si parizerul…pe-atunci contineau doar carne”. Yeah, right. Si stim noi ce porcarii tocau in ele inainte de ’89
Tocmai din cauza ca oferta era limitata, orice ti se parea super bun. Nu aveam posibilitatea de a face comparatie, asta e, si basta.
P.S. – Totutis, ce buna era ciocolata chinezeasca… =))
NOU
@Dorian: experimentau aia pe noi intr-o mare veselie. sunca de 64 de lei era din soia modifcata genetic. iti dai seama ce modificari genetice se faceau in anii 80 si ceva…
NOU
pentru ca eram tineri, bre, pentru ca ne e dor de sufletul nostru de atunci, de senzatiile acelea, de acea capacitate unica de a ne bucura, care venea doar din sufletul mult mai curat. Atunci te bucurai la un fleac de 5 lei sau la o pereche de tenisi noi cu intensitatea cu care nu te-ai bucura acum de 1 milion la loto. Caci ar incepe gandurile, planurile si grijile, dupa 30 de secunde de bucurie. 🙂
NOU
*Totutis = totusi (inca-s somnoros)
NOU
ai uitat batonul de lapte. ăla verde deschis. aoleo, o minunăție de baton. efectiv nu aveam cu ce să-l compar, poate de aia mi-a rămas în minte precum un produs excelent. ceaușescu era un mindmaster până la un anumit punct. a greșit 😛
NOU
Pentru ca atunci satisfactia perceputa era muult mai mare decat acum cand le gasesti pe toate din belsug. Una era sa stai doua saptamani sa-ti dea mama voie sa te bagi la banana mai sus numita, si alta este sa te duci la buticul din colti sa-ti cumperi o ciocolata Milka de zece ori superioara calitativ oricand ti se scoala.
Peste cativa ani cand ai sa te plimbi cu mercedesul luat asa ca Lancer-ul Evo avea suspensiile prea tari, cum ai sa te mai gandesti ce fain era cu Nova.
NOU
Îngheţata polară …. mmm, ce vremuri 🙂
NOU
mileul si pestele de pe televizor . tare emblematic .
va recomand “amintiri din epoca de piatra” pentru nostalgi .
NOU
Hmm…ai ascultat Guerilla si ti-a venit o idee, nu?
NOU
Ba da de sucu ala TEC …va mai aduceti aminte ? ..Ca halva sau glucoza si acum mai e …
Hai ma ca nu a trecut asa mult de atunci …inca mai gasesti …unele dintre ele :d
NOU
Am avut sifonarie + suc TEC pana in urma cu 6 luni. Cand eram ciutani umpleam sifoanele si ne bateam cu apa. 😀 Acum e magazin etnobotanic. :)) Amintiri noi, pentru generatii noi.
NOU
@Nistelitere: da si peste 20 de ani, amintiri de genul Mai tii minte cum ne spargeam frate cu iarba de la magazinul dini colt? eehe, ce vremuri
NOU
Glucoza in care iti rupi dintii si acra ca dracu-nu merci sunt new school!
NOU
Da de televizoarele alb-negru cu lampi care te enervau cand era soare afara si nu mai vedeai nimic la televizor si trebuia sa trageti draperiile mai stiti?! Cand mi-am cumparat primul televizor color eram foarte uimit ca vad mai multe canale si vad culorile la haine-acum daca imi cumpar un televizor color e ceva obisnuit; nu mai sunt emotiile de la inceput cand abia asteptai sa-l pornesti!
NOU
Cand nu ai nimic, orice ti se pare senzational. Da-i unui kinder de-acu pozele din guma Turbo ca ti le da in cap. Si pentru ca atunci, o ciociolata, orice fel de ciocolata, insemna totul. Iar acum mai nimic
NOU
Poate te lasa memoria dar halvaua aia era chiar buna.
Poate confunzi produsele, pe vreme aia se gasea “halva turceasca” (care era ceva dulce, de culoare si consistenta dubioasa) si “halva” (care se mai gaseste si acum) – care, in afara faptului ca era un pic cam tare (deh, nu era chiar proaspata) era foarte buna.
NOU
@Adi:nu stiu de ce dar nu-mi plac ciocolatile scumpe; manc o bucatica si mi se par gretoase-de aceea prefer Laura!
NOU
Mie imi placea sucul Tango la plic bine nu era de pe vremea aia dar cred ca a disparut ca nu-l mai gasesc-era foarte delicios! Ah si sucurile EveryDay de la unguri daca nu ma insel!
NOU
Tango faci cu mandra, sucul se numea Tang.
NOU
Tang-ul a fost in a doua parte a anilor ’90, si TEC-urile tot mai tarziu au fost. Inainte de ’89 aveam SIFON :)) Se amesteca sifonul cu ceva dulceag si ala era sucul. Cred ca pe undeva, ratacit prin casa, mai am butelia aia de facut sifon 🙂
NOU
Bine scrie camionagiul! Tine-l pe unu’ intr-o cusca si da-i pita cu apa, condimentata cu ceva teroare, iar, din cand in cand, arunca-i gheare de pui, salam cu soia, un suc Zmeurel si-o ciocolata Bradutz, da-i senzatia ca “se da’, “se baga”, ca lipsurile sunt in natura firii si sa vezi cum se gudura. Iar daca este tanar, peste ani se va gandi la trecut ca la ceva sublim.
Stiti ce cred io ca este REPREZENTATIV pentru acea perioada?
VATA, folosita pe post de tampon vaginal, spalata si pusa la uscat pe balcon!
NOU
pentru ca atunci aveau optiuni limitate, si orice e mai bun atunci cand nu ai de unde alege si o cantitate limitata !
NOU
Ham ham
en.wikipedia.org/wiki/Classical_conditioning
NOU
Eram copii. Orice căcat e mai strălucitor când ţi-aduci aminte de copilărie.
NOU
Io vreau un peste d’ala de sticla.
NOU
ciocolata ruseasca! nush daca ati prins careva, nici gust de ciocolata nu avea, mai degraba carton imbibat cu ceva.
NOU
@Dan C: nu am prins, din fericire. singura ciocolata era niste chestii in ambalaj rosu, cu staniol. ce bune erau, lol.
NOU
ar merge o glucoza..sa ne rupem dintii :))
NOU
@Sadd: sa stii ca mi-am cumparat. nu are acelasi farmec.
NOU
eu tin minte cand cumparam glucoza de la aprozar la kilogram…
stiu ca strangeam toate fetele bani si ne cumparam vreo cinci bucati de alea sparte cu barosul daca mai stie cineva
NOU
Sunteti o adunatura de bosorogi! :)) Dar scrieti multe multe comentarii. Halvaua aia oribila inca mai exista, daca va bantuie amintirile.
NOU
Cand vine vorba de trecut si nostalgie eu cred ca ma clasez pe primele locuri in topul oamenilor pierduti in copilarie. 😆 De ce ne aducem aminte? Pentru ca atunci nu aveam griji si pentru ca ne obisnuisem cu acele lucruri. Altele nu aveam. Eu acum sunt nostalgica si dupa papusile “Barbie” create de aradeanca. Partea funny e ca multi dintre prietenii mei colectionari de papusi din diferite tari isi doresc acum sa le fac rost de acele papusi. Le considera superbe. 😆
NOU
Mie-mi placeau cariocile alea de nu scriau nici daca bagai spirt in ele. Le foloseam pe post de tuburi pentru suflat cocoloase de hartie 😀
NOU
halvaua nui oribila. Si se cumpara in draci in perioada de post…
glocoza: mereti la un concurs de ciclism si o sa vedeti in punctele de alimentare tone 🙂
NOU
@ Mircea are bunica la tara un peste din asta de sticla exact la fel care se odihneste pe un mileu crosetat, ingalbenit de trecerea timpului.
daca te intereseaza negociem ❓ 🙂
NOU
Nuga. Aveam o nuga atât de dulce la şcoală, de nu eram instare 5 copii sa dovedim o cărămidă din aia.
Şi mai erau nişte bomboane mici, Pic le zicea parcă. Erau într-o pungă triunghiulară de nailon ordinar sau în cutii cilindrice de plastic transparent şi casant.
Aaaa, şi lipiciul. Lipiciul ăla alb şi dulceag nu-l uiţi niciodată.
NOU
@Gupi: da bai, liopiciul ala la cutii borcanate. ce bun era la gust
NOU
Pestele si mileul <3…potcoava in grila la mertan si DINTII DE AUR :D… asta va fi scrisoarea mea catre Mos Craciun
NOU
ca tot veni vorba de vechituri… acuarelele, n-am mancat, dar erau beton si la propriu si la figurat. mai repede umezeai o baba de 99 de ani decat vopselele alea
NOU
la desen, in cazul meu, talentul era de vina, nu capacitatea acuarelelor de a fi excitate….pardon umectate
NOU
Glucoza am mai mancat.. si Eti Puf (am cautat peste tot pana am gasit intr-un magazin).
Ciocolata ROM era bunicica.
Dar cele mai faine amintiri sunt legate de obiectul ala din poza postata. Si anume satisfactia pe care am avut-o atunci cand am aruncat cei trei pesti din sticla la gunoi 😉
NOU
Daca ai si deschide ochii pe unde mergi, ai observa ca “Eti Puf” se gasesc si la Profi, Billa, Kaufland, Real etc.
NOU
Mie imi place ciocolata ROM, dar nu asociez deloc cu copilaria. Am descoperit-o tarziu, de-abia prin ’98-’99. Mai degraba asociez cu copilaria toate dulciurile nemtesti cu care se intorcea mama de la Dusseldorf – Schogetten, Prinzen Rolle, Haribo…
NOU
Oioioi si Istenem! Ciocolata chinezeasca cu albinuta… “Ciocolata chinezeasca Golden Bee, cu o albina gigantica pe ambalaj.”(gasit pe net) Era chiar buna, ce tot carcotiti? La alimentara in cartierul meu erau rafturi intregi de guma de mestecat(banane&portocale). Era beeeeton! Daca reuseai sa mesteci un cauciuc de-ala mai mult de 5 minute pe zi, pai faceai niste falci mai ceva ca rechinul din “Falci”. Glucoza era scarboasa. Dar ciocoloatelele alea mici… cum le zicea puisor&piticot? (nu stiam citi inca, eram puisor myself).
NOU
manca-r-ati numai creveti vietnamezi sa mancati :)))
ii mai stit? erau tone, vrafuri peste vrafuri si galantarele de carne goale.
NOU
@camionagiu: eu il stiu cum il cheama pe ala care le-a importat. Nicoara, futu-i amintirea in dinti
NOU
Epica faza cu pestele de sticla de pe mileu 😀 — e ca faza aia de la Fara Zahar … – Sti ce mi-am pus pe calculator? – Un peste de sticla pe mileu?… – Nu, manele!
Eu tin minte de prin anii 89-92 cateva lucrurui simple… altcumva pretuiam cadourile ca in ziua de azi… atunci daca duceam la bunica 3 flori ambalate in foi de ziar sau hartie de ambalaj nu se uitau urat la tine oamenii, daca aveai cartile invelite in hartie de ambalaj erai laudat ca le-ai invelit, daca luai o nota mica la scoala erau necajiti toti colegii si multe altele… in primul rand… oamenii nu erau atat de rai … dupa parerea mea… acum am ajuns sa nu ne mai intereseze cum sa facem bine… ne intereseaza cum sa facem rau… am ajuns la concluzia ca nu suntem in stare sa facem un bine chiar daca nu ne-ar costa nimic, dar am fi capabili sa investim pentru a face un rau…. e trist… dar mentalitatiile se schimba in 2 generatii… iar noi suntem a 2a…. poate macar copii nostri o sa poate trai mai bine 😀 … sau mai rau ???
NOU
Ne amintim de toate alea pentru ca suntem nostalgici si pentru ca la vremea aia o ciucalata de proasta calitate sau un dulce facut 99.9% din chimicale era tot ce ne puteam dori mai mult. Uite aici o utilitate buna pentru amintire alea – www.zoonapolitikon.ro/2010/10/04/sa-nu-uiti-romane/
NOU
Ma fac pe ciocolata rom .Era buna acum vreo 8 ani , acu sa mor eu , zici ca au turnat pish@t cu zahar acolo
NOU
in afara de toblerone nu`mi aduc aminte de alta ciocolata din perioada comunista.
NOU
@maddy: papusa, tu te jucai cu putulica in scutece cand se intamplau astea…
NOU
n`am prins mare lucru din 83 pana in 89 si oricum eram prea mica sa`mi dau seama.
NOU
Guma Tipi Tip o mai stie cineva? Sau mentosane ? 😀
NOU
Buhuhu, iar mi-aduserati aminte. Vad ca povestirati de mancare… Da’ de bautura nimic? Sucul Brifcor, “apa minerala” Aurora (de fapt, un sifon colorat cu ceva galben), Pepsi luat de la Scornicesti, ca numa’ acolo se gasea (prin capu’ meu de tara), bere Azuga (asta stiu ca a mai existat ceva ani dupa aia, cand o cumparai intai o rasturnai cu fundu’ in sus sa o verifici de depuneri), coniac Drobeta (asta sigur exista si acu’)…
NOU
Înghețata POLAR era chiar bună, mult mai bună decât multe înghețate de astăzi. Era cremoasă și nu doar apă înghețată.
NOU
Chiar daca am prins sa zicem “epoca de aur”, eram copii si nu ne dureau problemele parintilor. Chiar dc era greu pt mine copilaria a fost fascinanta, iubesc si voi aprecia cu fiecare moment ce trece acea etapa si da, am imbatranit cu totii.
Cred ca marea majoritate dintre noi suntem cei care nu ne mai gasim locul acum, prin acest prezent social/politic/spiritual/cultural/etc actual.
Sunt trist dupa acea perioada…
NOU
mie imi lipseste braga.
NOU
Eu mai am si acum un peste de-ala. L-am vazut zilele trecute la tzara, in casa bunicului. L-am vazut in “casa a buna” care a ramas in paragina ca binicu’ si bunica s-au dus in alta parte.
Na, ca m-ai facut sa fac articolul asta. Am tot amanat….
Mie-mi placea ca de 1 leu imi cumparam 4 bomboane.
Adunam sticle si borcane, le duceam la alimentara si cumparam compoturi de caise sau prune. Zilele trecute a cumparat Catrina turta dulce si eu ma asteptam sa-mi rup dintii in ea cand am vazut-o. A fost foarte moale.
In orice vreme, copilului i se va parea frumos fiindca nu are suficiente cunostinte pentru a-si da seama ce-i bun si ce-i rau.
NOU
Mie mi-e tare dor de chips-urile de pe vremuri. Felii de cartofi prajiti la punga, plini de ulei si sare grunjoasa, translucizi si extrem de tari la mijloc daca erau prea prajiti.