Contul meu
Îi înjurăm pe unde îi prindem, printre dinţi sau în gura mare. Nu îi suferim la cozi, nu îi suferim în autobuze, când se bat să ocupe un loc, nu îi suferim când înclină balanţa alegerilor în politică, acceptând pui şi zahăr contra voturi.
Ne stau ca sarea în ochi când îi vedem aglomerând parcurile şi le urăm să ajungă mai repede la cimitir. Dar când îi vedem în spitale, ne încurcă şi acolo.
Şi totuşi.
Şi totuşi sunt bătrânii noştri. Fiecare din ei este un bunic, o bunică. Sau un tată. Fiecare din ei a crescut, a şters la fund, nu a dormit nopţile de griji, s-a chinuit să facă OM din câte o haimana ca noi. Fiecare din ei iau seara în braţe câte un pui de om, care îi strigă Buni sau Bunicu şi se bucură că au reuşit să dea viaţă din viaţă.
Şi ei au sentimente, şi ei iubesc, şi ei plâng pentru cineva sau după cineva.
Doar că sunt bătrâni, iar drumul lor pe pământ de-acum înainte, este mult mai scurt decât al nostru. Şi ei ştiu asta.
Hai să îi urâm mai puţin. Să îi privim altfel, să îi tratăm ca pe nişte oameni, nu doar ca pe nişte poveri.
Nu e ceva urât să iubeşti oamenii ce ne-au dat viaţă.
NOU
Si sa ne amintim ca, in curind, vom ajunge si noi ca ei.
Nici nu-mi pot imagina drama prin care trec oamenii in varsta. Tot ce le-a ramas sunt amintirile si sentimentul ca sfarsitul este iminent.
Uneori ma gandesc ca decat sa ajung un batran senil si dependent de altii, mai bine…
NOU
Asta e chestia cea mai scary… ca o sa ajungem si noi niste batranei.
NOU
Frumos si cald articolul, totusi sunt lucruri elementare ce ar trebui sa vina din educatie. Sa fi cuvincios si respectuos sunt niste valori ce se cultiva in primii ani ai vietii. Daca vrei sa transformi oameni intre 20 si 40 de ani, trebuie sa faci din asta un trend. Nu crezi ca e asa?
NOU
Exista expresia “cine n-are batrani, sa-si cumpere”, si nu cred ca se refera la povara pe care o reprezinta. Trebuie sa ne educam copiii prin puterea exemplului, daca noi ne respectam batranii, si copiii nostri o vor face.
NOU
E un fenomen cât se poate de natural să ai o problemă cu generaţiile trecute, pentru că suntem într-o continuă (şi rapidă) evoluţie, iar oamenii bătrâni nu ţin pasul (nici nu ar avea de ce).
Treaba aia cu “a şters la fund, a stat nopţile treaz, a făcut, a dres” e o chestie la fel de normală, pentru că astea sunt angajamentele pe care ţi le ei când decizi să fii părinte.
Zic să nu-i victimizăm degeaba, că nu e cazul. Nu-i bate nimeni cu pietre pe stradă…
NOU
Nu-i bate nimeni cu pietre dar, cand scot la vanzare ce mai au prin case sa-si asigure o bucata de paine vin dobitocii cei tineri de la militia locala si alte institutii si le dau amenda ca nu au acte de provenienta ale bunurilor. Eh?!
NOU
Pe cat de frumoasa-i tineretea, atat de urata si de grea e batranetea. Batranii, aceia pe care uneori ii privim cu manie ca traverseaza strada prea lent sau pentru care suntem nevoiti sa ne sculam in picioare pentru a le ceda locul in tramvai, sunt si ei, asa cum bine spui Arhi, parintii si bunicii cuiva.
Acesti batrani sunt cei care au construit ceva in tara asta, constructii pe care cei ce ne conduc de doua decenii, nu numai ca nu au fost in stare sa le intretina dar le-au mai si daramat. Dupa o viata de munca si privatiuni, toti acesti batrani, nu se bucura de consideratia celor ce ne conduc, considerandu-i o povara. Pacat!
Felicitari pentru acet post!
NOU
Zilnic ma gandesc la asta: cat de rai putem fi uneori cu semenii nostri mai in varsta, fara sa ne gandim nici o clipa ca si noi vom fi peste ceva vreme ca si ei. Nu ne gandim o clipa la parintii si bunicii (sau chiar strabunicii, care suntem mai norocosi si i-am prins in viata) nostri, care sunt si ei la fel de dispretuiti de catre ceilalti… Cica omul e o fiinta dotata cu ratiune…
NOU
@Arhi: are vre-o legatura articolul prezent cu cel despre fumat?
NOU
Si vecinii batrani bagareti care mor de grija altuia cand face sex sa nu-i futi in gura?!
NOU
Pot sa spun din start ca nu sunt de acord cu afirmatiile tale. O sa ii tratez cu respect si demnitate cand o sa se trateze si o sa ne trateze si ei cu respect si demnitate (si ma refer aici in special la batranii din Bucuresti).
Te plangeai acum cateva zile ca nu ai caldura de la RADET. Solutia ar fi sa va puneti centrala de bloc. Daca ar fi numai tineri in bloc ar fi sanse mari sa se realizeze, daca insa ai o baba, in mod sigur va refuza pe diverse motive acest lucru (mai ales pe motiv ca ea oricum nu o sa mai traiasca mult si de ce sa se streseze), si daca nu ai acordul ei nu se face.
Si nici nu trebuie sa le plangi tu de mila ca posibilitati au. Toti, dar absolut toti cei de la oras au primit de la comunisti un apartament, mai mic sau mai mare. Apartamente care pe varf de criza se vindeau cu minim 60K de euro ca painea calda. Cati au ales sa isi vanda apartamentele si sa se mute in locuri mai linistite si mai ieftine? Foarte putini. Cunosc unii care au facut asa ceva si acum traiesc absolut fericiti si demni, fara sa astepte de la nimeni nimic.
Dar e greu sa ceri demnitate cand toata viata ai fost un nesimtit si la batranete aceasta nesimtire s-a accentuat. Am vazut zeci de cazuri de batrani absolut nesimtiti. Zile trecute era un mos care trecea pe rosu cu mainile la spate agale fara sa il intereseze ca erau masini care veneau. Pur si simplu nu ii pasa. La ultima garsoniera unde statea era o baba care imi facea mereu reclamatii la administratie pe motiv ca gateam si o deraja mirosul de mancare care se infiltra prin pereti. Si cati nu am vazut care flegmeaza pe strada fara pic de bun simt.
Nu, nu e vorba ca le e greu, ca nu au posibilitati, si nu de asta sunt o povara. Sunt o povara ca sunt nesimtiti, si se scalda in acesta nesimtire. Cei care au demnitate nu trebuie sa o ceara de la altii. Pentru restul nu am pic de respect si nici nu o sa am, deaorece e in mare parte e vina lor pentru situatia actuala (mai ales considerand nesimtirea pe care au insuflat-o urmasilor)
NOU
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.
Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.
Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!
Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor…
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.
Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,
Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.
Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga…
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.
—-
Ruga pentru parinti – Adrian Paunescu
NOU
ieri a venit administratorul (cred ca a facut gradinita cu burebista) si mi-a spus ca am furat geamul de la ghena. l-am intrebat ce argumente are la afirmatia asta. “ii stiu pe toti vecinii in afara de tine (sunt chirias). i-am trantit usa in nas cat se poate de politicos 😀
NOU
+1 :)))))))))))))))))))
NOU
…esti putin malefic!!!!????
…acu’ cateva zile pe, cine injurai?
…’au te-au cuprins remuscarile?!!
… si noi te citim in continuare …
NOU
Aduc spre consideratia dvs. urmatorul clip:
www.trafictube.ro/batrana-sinucigasa/
NOU
Cetin, suntem poporul care are ca motto: respectul se castiga. Avem generatii de indivizi care nu stiu sa spuna buna ziua si multumesc si tu vii cu avioane din astea ca sa ne respectam batranii? Pai unde ne trezim?
NOU
garajul mi`a fost blocat ieri vreo 4-5 ore de un mosulica.
in 70 de ani de viata nu stie ca nu parchezi in fatza unui garaj?
NOU
@maddy: si-o fi luat recent permisu’…
NOU
Dupa 60 de ani ti-ai mancat malaiul.Ce pretentii sa mai ai?
NOU
i-as ura mai putin daca n-ar mai face plimbari de dimineata/zi/seara cu reatebeul. daca ar sta la ei acasa, si nu s-ar mai duce in celalalt capat al bucurestiului sa faca piata (dupa cum cred ca ai spus chiar tu), eu n-as mai avea nimic cu ei. nu ma deranjeaza in parcuri sau la cozi. dar cand vad un autobuz plin de mosi si de babe, am impresia ca ma duc la bai la amara, nu la serviciu sau unde am eu treaba.
NOU
dojo, si care e problema la “respectul se castiga”? Adica sa ajung sa respect oameni doar pentru ca-s mai batrani?
Maine poimane tre sa respect pe toti care au 72.3 kile?
NOU
Iti garantez ca, daca inveti sa saluti, sa spui “ma scuzati’ si “multumesc”, vei avea chiar mai putine ocazii sa te plangi de ai batrani. In viata mea nu am avut probleme cu niciun individ batran, desi am crescut intre ei si in zona mea sunt populatie majoritara. Daca nu esti in stare sa te comporti ca un om civilizat, la fel ti se raspunde. Deh, karma.
Am discutat mereu politicos cu ei, am rezolvat probleme tot cu bun simt nu cu heirupisme din astea. Dar e adevarat ca nu ii scuip in fata ca majoritatea tinerilor, care traiesc cu impresia ca, daca au 20 de ani sunt si buricul pamantului. Majoritatea conflictelor cu batranii vin dintr-o atitudine idioata a celui tanar. Ca, vezi doamne, nu ii respecti tu doar pentru ca au 70 de ani. Nu, ii respecti pentru ca respecti pe toata lumea din start. SAU TE COMPORTI CA ATARE, daca te crezi un mic imparat. Nici eu nu ma omor cu pretuirea multor indivizi, dar asta nu inseamna ca nu sunt politicoasa cu ei. Si sa vezi ce minuni face politetea asta.
NOU
Nu se poate inventa o tara special pentru hodorogi?
NOU
bai eu va spun: e tragic. mi se rupe inima cand vad batrani cum merg pe strada cu sacosele alea din carpa in mana, ca sa faca piata cu cei cativa lei pe care ii au…
mi se rupa inima cand vad batrani care nu mai au nimic… multi din ei nu au nici o vina, sau poate doar vina ca au muncit toata viata in tara care nu trebuia
am realiat cele spune de Arhi dupa ce am vazut cum o trata cineva pe mama mea (eu fiind la departare si privind la toata scena) . va spun sincer ca imi venea sa ii rup capu’ lu ala care o lua la misto. si atunci am inteles ca toti batranii pe care ii luam EU la misto au copii de asemenea
NOU
Batranii intra si ei inevitabil in categoriile blamate asa, din principiu. Ca blondele, femeile la volan, tiganii si as putea continua.
Cand vine vorba de ei brusc ne trece orice urma de toleranta si uitam sa fim intelegatori. OK, gresesc ei dar de ce sa gresim si noi? De ce sa avem senzatia ca ei ne-au crescut din obligatie, ca asa trebuia oricum si ca noi putem acum sa ii punem la zid pentru ca mintea lor nu mai functioneaza uneori cum trebuie.
Uita lumea prin ce epoci a trecut generatia de batrani pe care o vedem noi acum? Cum sa le cerem sa fie dupa o astfel de viata?
NOU
E puţin cam greu să îi iubeşti pe nişte oameni care:
– te înjură printre dinţi (câţi mai au) cu şi fără motiv, de câte ori te văd;
– te tratează de sus, indiferent că au motive sau nu. De fapt au un motiv: pentru ei, oricine e mai tânăr e obligat să îi pupe în partea dorsală;
– îţi spun deschis: “Mă piş pe diplomele tale!”, mai ales când ei au cu o clasă mai mult ca trenul şi i-a adus Ceaşcă la oraş în pulover şi cizme de cauciuc;
– ponegresc orice femeie mai tânără de 40 de ani explicând deschis cam ce ar trebui să-i facă arabii cu ajutorul pietrelor. Ocazional şi peste această categorie de vârstă, dacă femeia arată ca Mona Muscă sau Camelia Şucu;
– îţi zgârie maşina, cu atâta ură încât şurubelniţa ajunge până la metal şi lasă şanţuri în el;
– când îi ajuţi deschizându-le uşa sau dirijându-i când parchează, se întorc cu partea dorsală şi te înjură printre dinţi;
– plâng non-stop după Ceaşcă şi te informează cu multe amănunte cum ai fi meritat să ţi se confişte tot ce ai şi să fii închis la Canal, în zeghe, indiferent ce ai fi făcut. De fapt, uneori chiar spun: nu era nevoie să fi făcut ceva, doar aşa, preventiv, ca să te înveţi minte.
Dacă vor atât de mult să fie iubiţi, poate că la vară, când sunt 35 de grade la umbră, ar putea accepta să li se facă cinste cu o bere la terasă, fără să înjure şi să mârâie că asta e pentru ei “o degradare şi o umilire, când o primesc de la un rahat cu ochi”. Fiindcă, nu-i aşa, oricine nu a apucat să-şi urle veninul la şedinţa organizaţiei de partid de bază pe unitate e un rahat cu ochi, un monstru, o cârpă de şters pe jos, un ticălos şi un poponar.
~Nautilus
NOU
Nu respecți pentru că, ci pur și simplu respecți. Dacă nu merită respect atunci nu îți bați capul, te retragi politicos. Si cei bătrâni sunt ca și cei tineri, unii cu bun simț, alții fără. Dar, trebuie să ne gândim că bătrânețea te încetinește, nu mai auzi, nu mai vezi bine și de aceea ne trebuie răbdare cu ei. Iar, cu statul la coadă, te uiți în jur dacă e în cârje îl lași în față, dacă se ține bine atunci stă frumos la rând. Iar în spitale..acolo nu mă pot pronunța e trist pentru oricune care ajunge la spital din orice motiv… ajungi și stai la rând indiferent că ești tânăr sau bătrân, pentru că toți de acolo au o problemă de sănătate.
NOU
frumos si adevarat
NOU
Cine a spus ca nu sunt tratati cu demnitate?
NOU
Si eu ma enervez cand in tramvai se pune langa scaunul meu un batran si asteapta sa ii cedez locul cand scaunul din fata mea e gol sau se imping cu o statie inainte ca sa coboare la urmatoarea. Sunt incapatanati, dar stau sa ma gandesc: oare noi daca vom ajunge la varsta lor oare cum vom fi? Sau oare cum vom fi tratati la ce generatii sunt acum?
NOU
arhi a devenit om de la o vreme
NOU
mai ai sa zici si de femei ceva de bine si gata poti sa mori linistit =))
NOU
Mda..asta e! Pana sa realizezi ca vei ajunge si tu ca ei, poti sa te uiti la parintii tai, si sa vezi cam care e situatia!
NOU
Cel mai simplu este sa ii tratam individual, nu la gramada. Unii enerveaza, altii nu. La fel ca noi toti. Personal urasc cuvantul “baba”. Mi se pare atat de urat cu toate ca uneori unele merita sa li se zica asa.
NOU
Respectul e natural, nu trebuie „castigat” in vreun mod. Cand cunosti o persoana, ii vorbesti frumos si-o respecti. Daca dupa 5 minute ajungi la concluzia ca-i un bou, te retragi elegant din discutie si-ti vezi de treaba
NOU
+1
NOU
Respectul de sine se reflecta in respectul pentru cei din jur.
Prin prisma noului job interactionez cu o multime de oameni. Mi-a fost dat sa intalnesc doamne sau domni in varsta… singuri si tristi. Multi. Intra in birou pentru a cere informatii si , din vorba-n vorba, imi povestesc o gramada de lucruri: din bucuriile lor, din frustrari … din viata de zi cu zi. Au copii insa, acestia sunt prea prinsi in vietilor lor, pentru a se opri sa le asculte pasurile sau, doar, povestile.
Mai apoi, cand trec prin fata biroului, niciodata nu uita sa-mi faca semn cu mana si sa-mi zambeasca. 🙂
Batranii nostri sunt tristi si umiliti de un sistem social si sanitar jalnic. Sunt umiliti si de catre cei care ar trebui sa le aline batranetile. Sau uitati.
Daca am fi mai intelepti …
NOU
In “nemarginita-mi intelepciune”… mi-am scris gresit email-ul.
NOU
@Cami: am corectat eu
NOU
Multumesc! 🙂
NOU
Unchiul meu are o vorbă în legătură cu asta: “râdem de viitorul nostru” 🙂
NOU
Moftangiii de azi sunt mai degraba iubitori de javre si pisici, dar urasc batranii si copiii. Vacile sterpe impung….
NOU
Ca sunt batrani, ca sunt copii, ca sunt femei, ce importanta are? Vorbele lacrimogene, de pizda proasta, gen “a sters la cur” sau “tine in brate un pui de om” nu isi au rostul, sunt tot pentru pizde proaste. “Hai sa ne purtam frumos cu Hitler, ca acum e batran saracul si nu-i da nimeni locul in tramvai!” Mai dai plm, ca multi sunt dusi cu pluta. Bineinteles, altii sunt de treaba.
NOU
arhi, simţi deja povara bătrâneţelor în spinare? 🙂
NOU
Pentru bătrânii din rRomânia???? NICIODATĂ!! Comuniştii aştia au nenorocit tot. Păi ieşi mătăluţă prin vest să vezi ce fel de bătrâni trăiesc acolo. Pentru ăia da, tot respectu’.
NOU
La fel cum nu poti spune ca toti rockerii sunt satanisti, nici nu poti respecta toti batranii. Sigur ca sunt cativa de ti-e mai mare dragul sa-i asculti, cu o intelepciune si niste povesti inegalabile, dar majoritatea e reprezentata de cei care se inghesuie la cozi, cei care merg cu RATB-ul la ore de varf fara sa aiba vreo treaba, cei care te ridica de pe scaun in spatele autobuzului desi locurile rezervate sunt in fata si sunt ocupate tot de tineri, cei care urla la copiii care se joaca in fata blocului, cei care fac reclamatii la politie pentru orice etc.
Respect, respect, dar cu masura…
NOU
@Flo: m-ai ocolit o perioada:))
NOU
@kuniva: lasă-i pe vestici jos că măcănesc 🙂
Se mai mira lumea că în Vest publicul tânăr e stângist, ecologist, biciclist, “partizan al justiţiei sociale”, voluntar, purtător de rucsac şi altele asemenea, în timp ce moşii lor sunt nişte domni chiar dacă vin din categorii mai puţin şcolite.
Au uitat să precizeze şi faptul că tot sistemul social e gândit să te modeleze astfel: salariu mic pentru debutanţi, asigurări umflate cu pompa pentru tineri, impozite umflate cu pompa dacă nu eşti căsătorit şi cu copii şi n-ai dreptul la deduceri, credite mai puţine şi mai mici că “n-ai vechime la locul de muncă şi credit-history”, avansarea în funcţie greoaie, după ani şi ani de trudit pe …birou (plantaţia modernă), justiţia care e gata să te ardă cu o condamnare pentru orice rahat ca să rămâi cu cazier şi să nu mai poţi face o carieră onorabilă etc. (Dacă aduce aminte de o versiune mult mai bogată şi mai confortabilă a socialismului lui nea Ceaşcă, nu e vina mea.)
Adică exact invers decât la noi, unde tocmai publicul tânăr şi de vârstă mijlocie se bate să facă o carieră, să câştige bani şi să-şi ia apartament pe credit şi bemveu de la samsari, iar comunistul de >70 de ani cu pensie de 3 parale o cam arde, vorba lui Cabral.
Dar, asemenea caprei râioase, comunistul tot îşi ţine coada roşie cu tricolor pe sus, oricât ar arde-o.
~Nautilus
NOU
Sau, stiu eu, poate nu sunt comunisti, poate sunt doar o meritocratie. Poate ala care a demonstrat responsabilitate (stii tu, ala casatorit, cu copii, avand peste 35 de ani si neavand accidente in ultimii 5), merita sa fie favorizat fata de cel care inca nu a demonstrat nimic, are 25 de ani si nu si-a asumat nici o responsabilitate. Zic si eu.
NOU
Eu zic că pensionarii se împart în 3 categorii :
1) pensionarii bolnavi : stau mai mult prin casă
2)pensionarii ” expectativi ” : le place mult de tot să stea la coadă…indiferent unde e coada…
3)pensionarii din specia “moşi cu tupeu” : ăştia sunt ăia de se bat între ei ca să ajungă primii la moaşte sau ca să pună ghiara pe ” adevărul de seară “.
NOU
Bună propunere. Am uitat că de la ei ştim multe lucruri, am uitat că ei ne-au purtat pe braţe, am uitat că ei poate au construit blocul sau casa în care locuim. Şi în primul rând, am uitat că şi noi vom deveni aşa. Fiecare bătrân luat în parte are o poveste incredibilă. Povestea unei vieţi trăie…
NOU
@Jordan: Un sistem meritocratic recompensează MERITUL înaintea oricărei alte calităţi.
Dacă un doctor a terminat Medicina cu >9, tratează oamenii înviindu-i practic din morţi (ca pe femeia din Galaţi care a fost salvată din moarte clinică după 13 zile de comă), operează fără să ţină cont de nimic, de oră, de dispoziţie, numai să salveze pacientul, e un tip merituos.
Chiar dacă îşi cheltuie jumătate din venit pe cocaină şi ecstasy, bate cartierele roşii de seara până dimineaţa, o maşină în mâinile lui ţine 3 luni de la ieşirea de la dealer până la intrarea în copac, cât timp în cabinet şi în spital şi-a demonstrat meritul, nimic altceva nu trebuie să aibă importanţă.
Numai că bunul vostru prieten Ceaşcă decisese că acela care termină Medicina cu >9 e repartizat la ţară, la noroaie, în timp ce nea Vasile de la ţară e adus de la casă de chirpici la apartament cu parchet şi baie modernă, aruncă vesta tricotată cu nasturi şi îmbracă pulovăraşul muncitoresc, creşte porcul pe balcon, cumpără Dacie cu credit de la CEC şi are grijă să îşi bată joc de toţi cei care “n-au pornit de jos”, ca el, ţinând-o pe-a lui ca un disc zgâriat cu “imoralitatea tineretului din ziua de azi, care nu merită ei care este să aibă salarii, afaceri şi bani, că le cheltuie pe prostii, să se înveţe cum e să n-ai” 😀
~Nautilus
PS Dorinţa de a face carieră cu orice preţ ca să ai bani “de mc-mansion, bemveu, rolex, ifone şi vacanţă la Ibiza” e caracteristică parvenitului. De asta vesticii de vreo 30 de ani încoace urlă ca lupul când aud de clasa yuppie 😀