Cei de la Heineken au fost trişti că nu am putut ajunge la Heineken Mansion, odată cu toată lumea şi s-au gândit să îmi mângâie sufletul ars de sete neostoită, cu un baxuleţ de Heineken.

Coincidenţa a făcut ca asta să se întâmple exact în ziua când îmi fac aprovizionarea săptămânală cu suc de hamei. Eh, asta e, trebuie consumată şi ea, nu? Şi cineva trebuie să se sacrifice pentru echipă, iar eu am avut întotdeauna stofă de erou.

Mulțumesc că ai citit postarea.
Poți să îmi susții eforturile cu o cafea pe Patreon ->

Alte articole din arhiva de aur