Un alt punct de vedere asupra scandalului aflatoxinei

preluat din “bucurestii noi si vechi”

Laptele este alimentul cel mai complet şi cel mai uşor asimilat de organism, contribuind la menţinerea stării de sănătate a organismului, la creşterea şi dezvoltarea normală a acestuia, mai ales în cazul copiilor şi al adolescenţilor, dar este recomandat şi persoanelor vârstince în prevenirea osteoporozei, bolnavilor, persoanelor care muncesc în medii toxice sau în condiţii grele de muncă şi tuturor, pentru creşterea rezistenţei la infecţii şi substanţe toxice.

Laptele este unul din alimentele de bază în nutriţia noastră deoarece conţine toate substanţele hrănitoare necesare creşterii, dezvoltării şi funcţionării normale a organismului. Ca dovadă este faptul că nou-născuţii (oameni sau animale) se dezvoltă normal, luni de zile, numai cu lapte.

De câte ori, mamele care îşi cresc copiii nu le spun acestora: „Bea lapte şi vei fi un băiat bun”? Sau „Bea lapte şi vei avea dinţi şi oase sănătoase”? Dintotdeauna am fost învăţaţi că laptele este foarte sănătos. Dar chiar aşa este? N-ar putea fi deloc toxic acest consum de lapte? Ba da!

Dar să nu înţelegeţi greşit. Laptele nu e rău în toate cazurile. Laptele mamelor (sau laptele uman) oferă toţi nutrienţii necesari de care au nevoie bebeluşii în primii ani de viaţă. De fapt, laptele provenit de la sânul mamelor este alimentul perfect pentru copilaşi. La fel, laptele vacilor este alimentul perfect pentru viţei, dar nu şi pentru oameni.

Conform lui Robert Cohen, director executiv al organizaţiei care este împotriva consumului de lapte, consumul de lapte este de vină pentru următoarele probleme de sănătate:

– cancer de sân;
– diabet;
– pietre la rinichi;
– acnee;
– boli de inimă;
– osteoporoză;
– scleroză multiplă;
– accident vascular cerebral;
– artrită reumatică.

Unul dintre cele mai mari mituri e acela că a consuma lapte înseamnă a avea oase sănătoase, datorită calciului găsit în lapte. Totuşi, s-a constatat că proteinele animale găsite în lapte golesc, de fapt, trupul uman de calciu, efectul invers celui aşteptat de băutorii de lapte.

Consum mai mare de lapte ar putea fi legat de o creştere a fracturilor osoase. Mai mult decât atât, laptele procesat din supermarket-uri este şi mai periculos pentru sănătate, datorită aditivilor hormonali conţinut în el.

Oare câte dintre consumatoarele de lapte ştiu, de exemplu, că laptele conţine un hormon care este un factor-cheie în creşterea şi proliferarea cancerului de sân? Sau că într-o cană cu lapte se află numai puţin de 50 de milioane de bacterii, unele dintre ele fiind rezistente chiar şi la fierbere sau pasteurizare?

Pentru toţi cei care nu cred toate cele spuse, poate ar trebui să fie conştienţi de zecile şi sutele de studii realizate, în care se prezintă efectele adverse ale laptelui:

– Băutorii de lapte au de şase ori mai mari şanse de a face infarct cardiac decât nebăutorii, Bricks R. „Infarctul cardiac la pacienţii trataţi cu diete de lapte” (1960); Hartroft W. „Incidenţa bolii coronariene de inimă în pacienţii trataţi cu dietă de lactate” (1964)

– Laptele poate conţine viruşi răspunzători de producerea leucemiei, Ferrer, J: „Laptele de vacă poate conţine un virus ce produce leucemia” (1981). În acest studiu se demonstrează că 20% din vaci au viruşi ce produc leucemia, şi care pot infecta şi oamenii.

– Consumul de lapte creşte riscul de diabet, autism şi schizofrenie, Dosch, Hans-Michael, „Posibila legătură dintre diabeticii juvenili dependenţi de insulină şi consumul de lapte” (1993); Sun, ZJ, Cade JR şi alţii „Beta-casomorfina (n.t. fragment derivat din digestia proteinei de lapte) induce imunoreactivitate în diferite regiuni ale creierului, în cazul schizofreniei şi autismului” (1999).

– Laptele poate influenţa alergiile, astmul şi sinuzitele cronice, Gerard J.W., Mackenzie J.W.A. şi alţii – „Alergia la laptele de vacă: prevalenţa şi manifestarea într-o serie neselectată de nou-nascuti” (1973).

Acestea sunt doar câteva din exemplele de studii efectuate şi care demonstrează toxicitatea laptelui.