Sunt curios când a fost ultima oară când aţi râs cu poftă citind un blog. Când v-aţi distrat cu adevărat. Pentru că eu nu reuşesc să îmi aduc aminte.
Ne încontrăm tot timpul, ne enervăm din toate cauzele posibile, încercăm să demonstrăm oamenilor că greşesc pe internet.

Dar uităm să ne simţim bine. Uităm să privim partea frumoasă a lucrurilor, uităm să zâmbim sau zâmbim când ar trebui să râdem de să ne doară burta, vedem doar paharul pe jumătate gol, uitând că are şi o jumătate plină.
.
De ce am ajuns aici? Blogurile ar fi trebuit să fie subiect de relaxare, de citit la 9 dimineaţa cu cafeaua aburindă-n faţă şi ţigara în scrumieră. În schimb, au ajuns exact ca şi posesorii lor. Acre, rele, doritoare de răzbunări meschine şi justiţii penibile.

Pe urma lor au luat-o şi cititorii. Răi, cruzi, fără dorinţa de a şti ci doar cu dorinţa de a distruge aşa încât rare sunt blogurile unde găseşti o gaşcă funny, aşa cum sunteţi voi, cei de pe arhiblog şi de pe forum. Astfel, creativitatea tutoror este dusă la vale, iar noi toţi ne învârtim într-un cerc fără sens, fără ieşire şi fără sfârşit. Şi chiar nu văd cine ar putea rupe acest cerc…

Rromânii ştiu să facă haz de necaz?
Fiţi serioşi.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.