Teodor Emi l-a bătut pe Mircea Badea de l-a ascultat cu urechea

care lupta? o_O

Abia daca l-a mangaiat putin, eu speram sa-l cotonogeasca bine pe mircea “spaima sacilor” badea. 😀

almost on topic – culmea fugii de citare a sursei: sa filmezi cu telefonul de pe ecranul calculatorului clipul cu badea in ring pus de altii pe net…si sa il urci pe youtube ca si cum ar fi productie proprie. Autorii stiripesurse:
www.youtube.com/watch?v=UIy4YWiVrS8

Ma despre care mircea badea vorbiti,despre asta?
i.imgur.com/DZ0Eleo.jpg

Badea e doar prost. Are un plus pentru cretinătate. Cine se laudă că rupe cu bătaia pe unu și altu? Așa e când ai stat cu mă-ta și cu tac-tu toată viața, cocoloșit în cuibu familial. Habar n-ai cum e pe afară. Dacă ar fi participat măcar la o bătaie de stradă ar fi știut că nu e simplu să bați pe cineva, cu atât mai puțin un sportiv. Dacă ar fi primit măcar un ciocan după cap într-o bătaie, n-ar fi vorbit în veci despre subiect în postura de atoatecunoscător. Dar cum sacul nu ripostează, normal că începi să trăiești cu impresia că ești cel mai bun. Bun la spart becuri prin casă și rupt uși la șifonier. Chiar, cât de idiot trebuie să fii să te bați cu un sportiv? Tocmai când credeam că Badea nu poate merge mai jos cu prostia… Când mă gândesc că la un moment dat credeam că e ceva de capul lui. Mi-e rușine mie de cât a devenit de penibil.

Unii sunt de parere ca e prea prost si de aceea a acceptat, altii spun ca de idiot ce e …

As vrea sa stiu, de la omniprezentii si atotstiutorii semizmei ai internetului, cand au pus la bataie ultima data pretioasele anatomii pentru a apara pana la capat un punct de vedere (fie el chiar si gresit) personal, o idee, un principiu.

Hă, hăă … vor gandi unii, numai prostii merg pana la asa extreme…
Oare asa sa fie ?

Doar pentru mine, faptul ca si-a pus moaca la bataie stiind ce risca, ma face ca, strict pentru aceasta (ne)cutezanță aspirationala, sa ii adresez doar un cuvant : respect.
De aruncat cu magiun in mod profesionist sunt suficienti specialisti.

P.S. Asteptam pe demiurgi sa imi explice ei ce trebuie sa zic, ce trebuie sa simt si care trebuie sa-mi fie parerea, ca ”știe” ei mai bine.
Muriți.

Ba e fricos ! Daca era curajos iesea din ring cu ochii umflati, nu cu dureri de spate. In razboi, eroi sunt aia care mor de gloante in piept, nu in cur.

Apăi… voi o dați cu Badea-n sus, Badea-n jos. Nici mie nu mi-e drag, dar are și el părțile lui bune. Totuși, nu mă întrebați care-s alea.
Eu cu Emi am o problemă. Adică tu, cvadruplu campion național de muay thay, sportiv de maximă performanță națională, te bați cu un neica nimeni și… lovești murdar? În mod repetat? Dacă era un meci cât de cât important, cu unul de talia și experiența ta, hai să zic că mai era cum era. Dar cu Mircea Badea? Să mă ierți, campionule, în ochii mei ai devenit o rușine pentru artele mațiale.

Ce la alergaaaat! :))

unu de 40 de ani accepta teribilismele unui pustan si intra in ring cu el. pustanul e campion national, ala de 40 de ani urca in ring pt prima data. ce inteleg gigeii de aici? “mama ce si-a luat-o, mama ce prost, slugoiul a fost calcat in picioare, etc.” Am o veste proasta pt comentatorii arhiblog. de o vanataie te mai vindeci dar de prostie, niciodata…

Problemele NU se rezolvă cu bătaia, îmi pare rău că nici măcar Mircea BADEA nu a înţeles asta şi s-a coborât la nivelul unui criminal ras în cap, derbedeu fascist de motociclist băsist, care trage pe nas şi bea până nu mai ştie de el…un gunoi periculos scuzaţi toate pleonasmele! Ce om normal se duce să tureze motorul ăla imbecile fix lângă un realizator TV??? Numai un criminal poate face asta, un mother-fucker care speră să-l asasineze pe cel care îl critică pe încă BĂSESCU “piratul” Traian, v cazul Anghel C. Marin, bătrânul din Zimnicele Teleorman care a fost desfigurat în bătaie de nişte gorile de jandarmi băsişti – adică tot nişte criminali fascisto-stalinişti ca motociliştii ăştia turbaţi. Luaţi-vă mai bine biciclete şi nu vă mai legaţi de oamenii care muncesc.
Ec. Ing. Marius – Alin BRĂTULESCU

Un punct de vedere subiectiv:

Badea are la activ până acum multe care i se pot reproşa. Şi altele, de ajuns de multe, care îl aşează pe un anumit nivel de integritate în ceea ce priveşte un cuvânt dat, o promisiune (v. episodul penelor, v. episodul cu bătaia). Ştim că are un “cuvânt tăios”, o abordare neprincipială din mai multe puncte de vedere, pe care le cunoaştem cu toţii.
Ceea ce m-a frapat este faptul că – voit sau nu – a fost de acord să-şi încrucişeze mănuşile de box în ring cu un sportiv de performanţă, un campion, a cărui specializare era cu totul din alt segment, din altă disciplină, indiferent de cât de mult s-a lăudat el că “ştie şi poate”. Deşi în sinea lui ştia că nu e deloc aşa. Curaj sau inconştienţă, nu mă interesează acum. Ci pot doar să stimez un om care a ales să să facă faţă unei provocări pe care a lansat-o tot el. Ceea ce mulţi din “guriştii” de pe la TV sau din viaţa curentă nu prea au făcut-o. Evăr.
Departe de mine a face aici apologia pro-Badea.

Pe de altă parte, prezenţa şi modul în care un profesionist, campion, a tratat “subiectul” mi se pare puţin deplasată dpmdv. Cunosc mai multe persoane care practică/ au practicat sporturi de contact. Absolut toţi mi-au confirmat că nu faptul că ştii şi poţi să te baţi cu succes, că poţi demonstra asta oricând şi în orice îmtrejurare, are prioritate. Ci asimilarea culturii pe care practicarea unor asemena sporturi o implică. Arta de a fi combativ fără că să trebuiască să dovedeşti asta prin orice mijloace, prin ceea ce te defineşte ca om, ca inteligenţă şi ceea ce te diferenţiază de spectrul animalic, în ring sau în cuşcă, ori în relaţionarea interumană. Ori tocmai asta mă lasă cu un gust amar în referinţă. Teo Emi l-ar fi putut “executa” instantaneu pe Badea. L-ar fi putu pune în cele mai penibile situaţii de combat, fără ca măcar să-i clintească un fir de păr. Sunt mijloace de apărare şi de atac bazate pe forţa adversarului prin care orice intenţie a lui Badea s-arfi putut finaliza prin orice altceva decât brutalizare sau degradare fizică a adversarului. Probabil însă că nu a dorit decât să-i aplice o corecţie corporală de alt tip, de altă formă… Nu pot să ştiu asta eu acum.

Dar, eu văd acest episod ca încă un simbol al dezumanizării, al dreptăţii exprimate prin loviturui de pumni şi picioare, a animalizării în care ne scăldăm de ceva vreme, ca suport al oricărei argumentaţii raţionale, ca în tema “pălăriei galbene”. Felul în care s-au desfăşurat de la început “ostilităţile” demonstrau clar cine avea să fie învingător. Practic cred cu tărie că trecerea de la demonstraţie la contact fizic cu “temă de definitivare” nu-şi avea sensul aici. Campionul trebuiea să rămână campion, până la sfârşit. Şi în ring şi în afara lui. Iar Badea – aşa cum a şi declarat – ar fi fost învins tocmai prin lipsa antrenamentului. Sau s-ar fi recunoscut învins oricum, până la urmă. Ar fi răspuns “clopoţeului” de alarmă din hipotalamus – aşa cum am citit mai sus. Că s-a întors cu spatele, că a ieşit din ring, că a fost “argumentat” şi peste limita ringului, că ştie, că nu ştie, că e capabil sau că e doar “gura de el” sunt doar teme ale unui discurs fără sens, fără victorie sau fără vreun deznodământ, care să poată fi luat în considerare raţională. Restul, ce s-a întâmplat e doar mizerie.

Astfel, un demers cred eu coerent vis-a-vis de tematica “Badea-gură-lată” vs. “Pumnul-atoate-rezolvator” a căzut definitv pe panta nimicniciei umane în care ne scăldăm zi de zi, de la emisiunile cu caracter infect gâlgâite pe toate canalele autohtone şi până la epitetizarea extremă ajunsă la rang de literatură din ultima perioadă.

Păcat…

my 2 cents & my subjective vision