Mă gândeam că, zilele astea, am mintea atât de aiurea încât pur și simplu nu am remarcat ieri că doamna Ridzi a înfundat pușcăria. Și mi se pare strigător la cer, ținând cont de istoria mea cu ea.

Mă gândeam că, în sistemul sanitar românesc, umilința începe de la poarta spitalului. Acolo unde tu, ca pacient plătitor de taxe și alte angarale, nu ai voie să intri cu mașina, deși există parcare. În parcare sunt doar salariații bugetari, cei plătiți din banii tăi. Tu o iei frumos pe piciorușe, ca să înțelegi cum e cu umilința. Ai ajuns la spital, purgatoriul românului, antrenamentul său pentru judecata finală.

Mă gândeam cât de josnic să fii, și aici mă refer la vedeta online Piticu, să te bucuri public de faptul că aș fi făcut accident cu mașina, pentru că ți-am zis că scrii articole de căcat. Oare cât de prost se simte Piticu acum, citind că aia nu e mașina mea, ci a nevestei?

Mă gândeam că trăim degeaba, existând doar pentru a avea de unde muri. Natura e doar un imens execițiu de exterminare, la nivel planetar. Hitler ar fi gelos…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.