Iniţial voiam să scriu despre obsesia rromânească de a mânca de sărbători. Pentru că rromânul de sărbători nu are alt ţel în afară de a mânca. Dealtfel deja a dat o ştire cu cetăţeni intoxicaţi de câtă mâncare au băgat în ei. În curând o să dea şi despre ăia morţi de beţi şi cam ăla fu Crăciunul.

Dar nu despre asta o să scriu. Ci despre obsesia rromânului de a fi ceea ce nu este şi de a cheltui bani din mândrie.
Pe 23 noaptea ne-am dus la Cora să luăm pâine şi diverse, pentru că urâm aglomeraţia din magazine şi am zis să mergem la o oră când nu e nimeni. Nu era chiar nimeni, destul de aglomerat, dar totuşi decent.

Deci oamenii cumpără. Adică cumpără fără să se încurce. Unii cărau 2 cărucioare de hypermarket, din care unul era pe jumătate plin de pâine feliată. Iar cuvântul de ordine este Lasă, să fie.
Ne-am întâlnit cu un prieten, tip dealtfel foarte ok. Noi aveam un coş de ăla roşu de mână, el un căruţ pe jumătate plin. L-am întrebat la final dacă nu vine cu noi. A, nu, păi eu cumpăr mult, nu mă joc. Iar în glasul său era aşa un ton de mândrie, de parcă tocmai mi-ar fi explicat teoria relativităţii restrânsă.

După nici 5 minute, pe culoarul central din Cora, o tanti gospodină, îmbrăcată într-o haină de aia de fâş la 20 de lei, striga singură către un grup nedesluşit.
Dar hai dragă o dată, ce tot mai cumpăraţi acolo. Hai că am luat de toate!
Teoretic sună a grijă. Dar nu, nu era grijă. În vocea ei era numai mândrie şi de asta simţea nevoia să strige în gura mare că au luat de toate. Ce dacă suntem săraci rupţi în cur. Noi am luat de toate, nu-i aşa, cum se cuvine pentru sărbători.

Porcăria asta cu Cum se cuvine e implantată în capetele lor seci prin toate mijloacele. Crainicele de la TV ne explică cum în ţară rromânii beau şi mănâncă aşa cum se cuvine. Mizerabila aia ştirbă din reclama de la provident îi învaţă pe fraieri de unde să ia bani cu dobândă de la 4000%, ca să poată sărbători cum se cuvine. Popa la biserica face apologia sărbătoririi cum se cuvine. Iar cretinii pricep că prin Cum se cuvine de fapt noi înţelegem mâncat şi băut ca porcii şi cumpărat lucruri ce depăşesc capacitatea noastră de cumpărare.

Murim de nevoia de a ne da mari, de a arăta celorlalţi că deşi noi suntem tractorişti, de fapt asta e o perioadă temporară, pentru că de fapt jobul nostru e foarte bine plătit, se lucrează de la birou, 40 de subordonaţi plus prime de crăciun. Da, stau la garsonieră 5 persoane, dar în curând câştig SIGUR la loto şi îmi iau vilă în Pipera.

MAXIM AM SPUS!

Şi aşa strângem din cur câteva luni doar pentru ca pe 23-24 decembrie să putem merge în Cora şi să cumpărăm ca omu, 20 de pâini, 30 de pachete de mici,vreo 40 de pui şi mărunţişuri. Să fie.
Unul dintre ăştia nu s-ar gândi ca de fapt ar trebui să strângă bani şi în concediu să îşi ia familia să să o ducă undeva frumos, să vadă şi altceva decât mizeria propriei ţări sau a propriului cartier. Dealtfel nici familia nu ar putea concepe chestia asta, cum, să nu băgăm în noi ca sparţii de crăciun?

PĂI DESPRE ASTA E CRĂCIUNUL, BĂ! Să mâncăm, bă!

Probabil dacă îl întrebi pe vreunul de fapt despre ce e vorba în sărbătoarea asta, o să stea să se gândească puţin, dar o să îţi zică satisfăcut după aia.

Azi e ziua când Hruşcă a adus Ler-ul pe pământ iar Fuego a început să îl dea mai departe.

Meeeeery X-mas and a Crappy new year!

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.