
O piarizda de la un mare post tv mi-a trimis un mail. Din care practic reiesea ca ea avea nevoie de mine sa fac ceva, eu primind dreptul de a populariza respectiva actiune.
Nu e mare branza, viata m-a invatat ca e normal, si mai mult de atat, poate ca as fi acceptat.
Doar ca in alte conditii decat cele de fata. Din pacate, respectiva domnisoara, care ma tutuieste relaxata in mail, de parca tatal meu si tatal ei si-au pascut ovinele pe aceeasi pajiste, nu are nici cea mai vaga idee de blogul meu sau de mine. Nu are idee care e viata mea in acest moment. A auzit si ea de Arhi si hai pe el, ca poate iese.
Asa ca, neprimind raspuns rapid, cum se astepta, eu fiind non stop plecat de acasa si clar mult prea ocupat pentru mizeria ei, distinsa domnisoara s-a suparat maxim si m-a pedepsit dandu-mi unfollow pe twitter.
Imi vine sa zic asa, batraneste:
Ma chizdelor, voi pe ce lume traiti?

















nu oricine stie sa vb cu dv. cu persoanele pe care nu le cunoaste personal, dar daca mai si lucrezi in PR, poate ca nu strica sa fii exagerat de politicos si formal in mail-uri si conversatii…macar pana cunosti omul…si sa trimiti un mail cuiva, despre care nu ai idee ce face, in care sa ii zici ca ai nevoie de el si drept rasplata ii dai dreptul sa iti faca reclama, e o mare idiotenie…nu inteleg de ce te mai surprinde asa ceva la noi in tara, banuiesc ca nu e prima experienta cu asemenea PR-isti/iste