mori in flacari

Vineri, colegul nostru Lucifer scrie că pleacă la o înmormântare la dracu-n praznic și că are nevoie de o stație. Normal, nu ne lăsăm seamănul la ananghie, așa că mă anunț eu că i-o dau pe a mea, no problemo. Lucifer, fericit, zice că nu poate să o ia decât a doua zi dimineața, între 8 și 9. Cumva îmi dădea programul peste cap, că la 9 trebuia să fiu la apartament, cu treburi, instalatori și altele, dar na, pleacă omul la înmormântare.

A doua zi, mă trezesc la 7.30 și mă duc la mașină, să îi desfac cablurile, că vine omul la 8 și să nu îl ținem din drum. Cablurile mele sunt băgate prin portbagaj, chedere etc, de la service-ul unde mi-a montat stația.

Distrug tot aranjamentul, strâng stația, totul gata până la 8 și un sfert, ca să nu ținem omul din treabă, doar pleacă la înmormântare. Și am așteptat. Și am așteptat.

Practic, am plecat din fața blocului la 9.45. Nu, nu mi-a dat nimeni nici un mesaj, nici o avertizare, nimic. La 10.36 am primit un mail scurt Am reușit să o rezolv cu un vecin, ms de intenție.

Well, lecție învățată. Mor pe autostradă, sunt în flăcări, am nevoie de ajutor.
Mori.

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur