Știți care e reticența unor oameni, atunci când e vorba de a băga bani în internet, mai ales dacă respectivul om are oarecari tangențe cu online-ul? Hoardele de proști ascunși sub anonimitatea călduță a unui IP de RDS.

Știți articolul cu cărțile de vizită?
Vreau să vă spun că omul a primit inclusiv mailuri în care era înjurat că e un nenorocit, pentru că expeditorul știe el SIGUR că degeaba ar scrie articolul, oricum nu va primi cărțile. HUO! Repet, asta înainte de a scrie un rând. Iar tipul era extrem de bulversat, neînțelegând mecanismul de proiectare a gunoiului în spațiul virtual. Între timp, majoritatea celor ce au scris și-au primit cărțile fără probleme.

Pentru că asta e frumos pe internet. Orice imbecil este un ninja, un curajos, un justițiar al nopții, cât timp voiajează sub protecția unui IP de RDS, a unui user anonim și al unui mail gen tefut@yahoo.com.

Acesta este unul din motivele pentru care eu sunt adeptul unui internet pe bază de username și parolă. Vino și blasfemiază, prietene, dar cu nume și prenume, să știm și noi unde stau părinții tăi, să le prezentăm factura.